Vasile Ciorogar: * * * (poezie)

au crezut ca-s nebun
de-am chemat pompieri
si m-au prins cu catuse de soare-n brumar,
cand pe crestetul ei
oxidat de placeri
incepuse subit sa ia foc un artar.
cu majuscule reci
fredonau stropi de frig-
ei credeau ca-s nebun cand vedeau cum ii strang.
de la glezne in jos
imi venea sa o strig-
de la glezne in sus incepusem sa plang.
am trimis doua lacrimi
s-o petreaca de caini.
pe drumeag-undeva-mai ardea un artar
si voind sa-l ating
i-am cerut doua maini
de nebun cu catuse de soare-n brumar.
am dat muguri in flacari
si-am mocnit vesnicii.
azi ne sting pompieri pe un pat de artar.
ei imi spun ca-s nebun
insa ea va iubi
un nebun cu catuse de soare-n brumar.