Quantcast
Channel: Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
Viewing all articles
Browse latest Browse all 9029

Eugen DEUTSCH: ARCA - SONETE (1)

$
0
0

 

 

ARGUMENT

 

În ARCA-i sumbră. Noe-nghesuise

Oricare gen ştiut de animale,

Micuţe, mari, ciudate sau banale,

Aşa precum de sus se poruncise.

 

Azi  Eugen, cu zâmbete-amicale,

Pătrunde-n nişte zone imprecise

Şi, răsfoind istorii interzise,

Îşi poartă ARCA pe o nouă cale…

 

El strânge deci creaţii fanteziste

Cu creaturi ce par din altă lume

Având prestaţii… suprarealiste,

 

Înghesuind în ARCA-i veselia,

Niţel umor absurd, cuplat cu glume,

În „op”-ul ce-a uitat… zoologia.

 

 

BIBLICĂ

 

Un şarpe cu talent de-afacerist

S-a dus la pomul lăudat cu sacul

Şi l-a umplut, cât i-a permis copacul,

Din Raiul, declarat ecologist.

 

Vânzându-şi marfa şi-aşteptând pitacul,

Văzu c-avea şi-un fruct exclusivist,

Oprit de la vânzare; foarte trist,

Îl dăruise Evei, neştiind că dracul

 

Îşi cam băgase coada, iar Adam

[Şi Eva!] l-au gustat – şi, pedepsiţi

Conform cu prea teribilul program,

 

Ce i-a adus rapid într-un impas,

Cei doi au fost din Eden izgoniţi…

Dar şarpele, se pare, a rămas!!

 

 

LA COADA COZII

 

O veveriţă, vulpea şi-un păun

Porniseră-ntr-o bună zi o sfadă

Pe tema: „Cine ar avea o coadă

Mult mai grozavă?!” – lângă un alun.

 

Spre-a nu se-ajunge la o busculadă,

Li s-a propus – se pare de-un lăstun –

Să facă, după cum e oportun,

Un… referendum chiar într-o ogradă…

 

Deci puse tuturor o întrebare

O bufniţă-nţeleaptă: „Ce vă place,

Ce coadă este mai atrăgătoare?”

 

Răspunse-o viespe cu mult simţ estetic:

„Aceea care uneori s-ar face

La… recitaluri de umor poetic!!”

 

 

SONETUL CAILOR PIERDUŢI

 

O herghelie de cai verzi, fugiţi

De pe pereţii falnici dintr-o bursă,

S-au  prins pe negândite într-o cursă

De şoareci, pusă de 2 lei faliţi.

 

Scăpând cu fuga s-au întors la sursă

Dar au găsit pereţii văruiţi;

Deci s-au lăsat spre alte zări momiţi

Spre a uita de epopeea scursă.

 

Au încercat atunci diverse căi,

Lipsite uneori de-un minim semn,

Des înşelaţi de călăreţii răi,

 

Iar spre-a se învârti un pic şi ei,

S-au angajat într-un serviciu demn

La un manej… pe post de căluşei!

 

 

PROVERBIALĂ

 

O mâţă blândă zgâriase rău

Pe bietul căţeluş cu părul creţ

Ce încerca să fure din coteţ

O raţă… prost păzită de-un dulău,

 

Canişul, nefiind descurcăreţ,

Sau poate ameţit chiar de trăscău,

S-a încurcat şi, ca un nătărău,

Fu denunţat la şefii din judeţ.

 

Deci, ajungând rapid la tribunal,

Fu-n prima fază aspru condamnat,

Dar a avut noroc fenomenal:

 

Pisica-l apără, fără de trac,

Şi, la recurs, fu totuşi achitat

Fiindcă n-a fost prins… cu mâţa-n sac!

 

 

SONETUL URSULUI POLAR

 

Un urs polar, în prag de hibernare,

Din tată-n fiu celibatar convins,

Fiind de clasicul fior cuprins,

S-a-ndrăgostit subit de URSA MARE…

 

Uitând de ger, el iute s-a încins

Deci şi-a rugat iubita să coboare,

Alunecând pe-o pantă de ninsoare,

Spre grota-n care-avea un pat întins…

 

Ea însă refuză să-l viziteze,

Iar ursul cu pornirile ciudate

A hotărât atunci să contacteze

 

Extratereştrii ce sosesc spre soare

Spre-a-i implora umil să-i vândă-n rate

O mică farfurie zburătoare!

 

 

PURICELE POTCOVIT

 

Când un puric de poveste,

Potcovit cum se cuvine,

Tot sărind pe orişicine

Îl ciupea cam făr’ de veste,

 

Ceea ce, e cert, doar chin e,

Leii au trecut la teste,

Apelând şi la neveste,

Spre-a învinge pe jivine…

 

Deci, sperând să nu mai pişte

Cele animale breze,

Vrând să-l facă să nu mişte,

 

După ce au tras la sorţi,

S-au decis să îl doteze

Cu potcoave… de cai morţi!

 

 

SONETUL GIRAFEI

 

Prin savana africană

Trage-ntr-una cu urechea,

Parc-ar fi muşcat-o strechea,

O girafă dolofană.

 

Pare-a fi rămas din vechea

Stăpânire, cea avană,

Sau, precum o curtezană,

Vrea să-şi caute perechea.

 

Dar, de nu-i retribuită,

Cu dolari, nu doar cu… lei,

Spre-acei tigri din elită

 

Ea se uită cam urât

Şi e vai şi-amar de ei

Când girafa… face gât!

 

 

CIMITIRUL „ELEFANŢILOR”

 

Pornise în viteză un Mustang,

Simţindu-se puternic, temerar,

Ştiind că-n lumea sa e-un fel de star

Ce are-un important şi falnic rang.

 

Pe-alături se grăbea un Jaguar,

Vrând să întreacă-al sunetului „bang”

Stârnit de-un MIG, pe-al cerurilor gang

Aşa precum un mitic telegar.

 

Dar timpul lor trecuse, noi perechi

De staruri s-au ivit şi se impun

Şi-amicii noştri par… doar fiare vechi!

 

Deci, ca şi nişte jucării stricate,

Acum fraternizează c-un… Lăstun

În cimitirul de maşini uzate!

 

 

AVÂNTUL… ELANULUI  POLAR

 

Un brav elan pornise cu… avânt

Spre muşchii ce ştia că-n zonă cresc,

Sperând că… muşchii săi se întăresc

De scoate trufandale din pământ.

 

Îl însoţea-n efortul său, firesc,

Consoarta ce-o avea cu jurământ

Şi la urechi îi susura un cânt,

Şoptindu-i cu tandreţe: „Te iubesc!”

 

Deci, la desert, i-a oferit dulceaţă

De… coarne (!), preparată ca la carte,

Cu competenţă de distinsa-i soaţă;

 

Iar pentru tot meniul ipotetic,

De care-avea, de multă vreme, parte

A dat un singur pol: cel nord magnetic!


Viewing all articles
Browse latest Browse all 9029


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>