Unuia cu logoree
Toată ziua trâncănești
Ba că-s’ verzi, ba că-s’ uscate;
Mai lasă-te de povești,
Că-s’ baliverne umflate !
Unuia plin de sine
Uite bade, epigrama,
Să vezi cât sunt de-nvățat !
Văd ! Dar unde-i panorama ?
Zici că-i unul înțepat ? !
Epigramistul către țăran
Ce știi tu despre epigramă
Și la ce școli am învățat ?
Mă crezi un clovn de panoramă:
Mai jos de boul tău bălțat !
Unei lăudăroase
catren
Ne crezi pe toți alzhaimeriști,
Dar tu ești cea care-ai uitat
Câte minciuni spuni și cât riști !
Parcă ești pomul lăudat !
Altuia, prea plin de sine
Nu prea muncește mult, că nu îi place
Îl urcă-n nori balonul de talent;
În aere e el polivalent !
Plutește el, dar noru-i plin de… ace !
II DIN GRUPAJUL ,, EPIGRAMISTUL – OM”
Eșec total
Cât scârțâie o epigramă
Ca să iasă din palton,
Și când colo, mare dramă,
Nu-i nici cum; nici tu …poltron !
Unuia fără inspirație
De te doare capul că n-ai haz
Iar confrații te vorbesc de rău,
Hai, mai soarbe-o dușcă, de necaz
Ș-ndată schimbă acul la… macaz !
Unui ofticat
De scrii ca omul la plictis
Și curge nasul unui pix,
Dacă-n creație-ai dat chix.
Petrece-ți oful cu o miss !
La pas după inspirație,
catren
Paște iarba din ogradă
Împreună cu doi miei;
Caută rime la grămadă,
Dar… mana nu vrea să-i cadă !
Sfat
Decât să i-o spuni direct,
Mustăcește-o în concept
Și-ii servești o epigramă,
Să îl faci de panoramă !
Unui epigramist
Epigrame naști și rime;
Unele îți ies pe nas !
Lasă-te, că faci doar ,,crime”
Dormi ! Permite-ți un… popas! !
Altă variantă
Epigrame, țepi în rime
Ies din tine și pe nas !
Îți zic să te lași de ,,crime”
Și-nvață de la …Popa’s !
Tot unui epigramist
Epigrame tai prin rime,
Ai și un pumnal de as;
Toată ziua comiți ,,crime” !
Da îți ies... coji de - ananas !
Catrenul epigramistului
Epigrama, ce corvoadă
Peste capul unui om !
Miroase pești la coadă
Și dă cu oiștea-n pom !
Epigramistului galant
De mergi la cofetărie
Să-i cumperi și poante bune,
Du-i din Sara(lui)ilie
Puțin haz, dar cu... alune !
Opinie publică
Râde peste gard Gheorghina;
Trec pe drum epigramiști.
Râde, dar care-i pricina ?
Ei înțeapă ! Tu îi piști !
Răspunsul epigramistului fără inspirație
Ce-ți mai face epigrama ?
Mă întreabă un confrate;
Nu știu, că nu mai am date
Și-mi dă doar coduri cifrate !
Robului epigramei
Iar stai la ordinator
Și pândești o epigram ?
Rupt în coate și dator,
Doar tu te mai bagi în seamă !
Aceluiași
Tu stai pe ordinator
Ticluind o epigramă;
Mulți te cred un delator,
De - aceea te bagă-n seamă !
Epigramistului boem
Îți scârțâie muza la ușă,
Cu epigramele în tolbă;
Deschide-i azi, poate-i ghidușă !
Tot nu mai ai nimic din soldă !
Unui epigramist în pauză de inspirație
Iar ai scris o epigramă
Fadă, ca un aluat !
N-ai ,,talant” azi, nici o dramă !
Ia un șpriț mai diluat !
Epigramistului optimist
S-a copt epigram-n pom;
S-o culegi e imposibil…
Nu ești pasăre, ci om…
Poate-ți pică ea… plocon !