Din adâncurile mării va răsări luna mea.
Va arde asemeni luminii ochii învăţaţi cu noaptea.
Se vor învârti planetele
sau timpul va aluneca pe lângă noi?
Voi fi vulcanul sufletului strivit prea mult timp
de o lespede...şi de lacrimi...
Toata credinţa îmi voi arunca-o-n tine.
Şi ştiu că nu vei fi un zid...
Ca pâinea caldă îţi voi aştepta buzele
să muşte din mine. Puţin câte puţin.
Căci tu nu-mi vei spune nu. Ştiu.
Te scaldă-n apa mea şi ca bulgărele de sare
dizolvă-te...În verde...Totul verde...
Fă-te pădure...Fă-NE pădure.
Şi vom încolţi copaci şi iarbă...
Şi vom fi codru...