visului nu-i poţi tăia aripile
aşa că nu aştept zorile
în fond şi la urma urmei
zi e doar când mă gândesc la tine
ce dacă şuieră năuc vântul
mugurii explodează în martie
în fond şi la urma urmei
primăvară e doar când te-ntâlnesc
şi dacă ajung la marginea clipei
rătăcind la poarta nopţilor albe
ana - mie noaptea îmi cresc vise
şi cartea noastră devine mai grea