$ 0 0 In memoriam Geo Vlad Mă bucur pentru tine, fratello, că şi dus Confraţii de cenaclu spectacole-ţi dedică E clar că tu avut-ai un greu cuvânt de spus Intr-un sistem malefic, paralizat de frică Dacă şi dus confraţii şi fanii se-ntrunesc Memoria să-ţi cânte în vrednice agape E evident că spiritul nostru strămoşesc Ne guvernează-n taină şi încă ni-i aproape Cum aş uita că noi, întâlnindu-ne-atât de rar, Ne desfătam ca peştii ce scapă dintr-o plasă Şi petreceam în nopţile din Dejagaskar Momente fericite de o ţinută-aleasă Cum aş uita teroarea pe care amândoi O resimţeam, spunându-mi atâtea întâmplate Cu grangurii armatei, aflaţi într-un război Nedemn, de urmărire, cu frate contra frate Şi cum să uit plăcerea cu care-mi strecurai Poemele-n revistele-atât de cenzurate Încât, muncind ca robii, cu sufletul în rai Pluteai, trăind iubirea fantastică de frate Mă doare încă sufletul, frate, că te-ai dus Şi ne-ai lăsat să plângem de dor şi disperare Dar şi o bucurie mă-ncearcă, mai presus, Că ai scăpat de toate belelele gregare Şi nu mă pot abţine, adânc înfiorat De gestul cenacliştilor care-ţi fac dreptate, Să îmi păstrezi şi mie în cerul tău curat Un loc cât mai aproape, mi-e dor de tine, frate.