Păstorul de Stânci-Djamal MAHMOUD 

Nu stiu cum suna în limba araba poezia lui Djamal Mahmoud, însa în expresie româneasca, este o poezie vibranta si impregnata de cultura poetica, cu enunturi filosofice, impregnate în text. Ceea ce transmite poetul într-un limbaj post- modernist, amintind de scoala Echinox-ului clujean si cu unele conexiuni la experimentele lirismului de dupa 2000 în România, este din adâncul stratificat în memoria culturala a Orientului, dar si din asimilarile celei de „ a doua patrii”, cum ar spune ciritcul Dieter Schlesak. Despre o astfel de „ patrie” în sensul umanitatii unitare, a vorbit si Nichita Stanescu, scriind ca „ patria lui e limba româna”... Djamal Mahmoud, ca toti poetii lumii de azi, îsi au patria în limba poetica, universala. Anticii latini scriau „ ubi patria, ubi bene”...Sirianul are patria siriana în simtirea sa, în revelatiile dimensiunii poetice a existentei, iar daca scrie si în limba de adoptie, este acesta un experiment folositor, benefic pentru ca a fi „contemporan cu fluturii, cu Dumnezeu”
asa cum splendid definea Lucian Blaga, este a fi în durata vietii tale, însa, prin rostirea poetica, în Timpul continuu, ca Memorie în devenire perpetua, al trecerii si Eternei Reîntoarceri. Nu e locul de a cita, ci a lasa cititorul sa primeasca. Este cartea pastoririi stâncilor , asadar a meditatiei pe Munte, a pastoririi gândurilor pe pajistile semantice...Violenta frusta a multor poeme, nu e altceva decât sinceritatea unui patos unic, în balansoarul dintre Eros si Thanatos. A diferentia entitatea poieion prin limba în care se exprima ea, unitar uman, cum scria Boges, deci ca o Entitate Unica ( de fapt), ar fi o eroare : româna lui Djamal suna mai frumos si elevat decât a multor poeti români! Stilistica lui Djamal Mahmoud contine si un suflu hieratic- psihedelic, oracular, premonitial. Ofranda poeziei este restituita familiei, el are cultul femei- mame, femeii- iubite, împreunarii ca act genezic, pe care în Orient înteleptii si teosofii o numeau „ covorul de carne al rugaciunii” Acest volum este unul alcatuit rotund, cu un ascutit simt auto-critic, si poate asprimea, acuitatea plasticizanta a poetului este cel mai relevant semn al unei trairi ce nu scade niciodata sub flacara alba a starii: de unde pregnanta terifianta a revelatiei, a profetismului în sens actual. Faptul ca poetul sirian editeaza în limba româna, pe care o simte si înfrumuseteaza, este o bucurie si un ales recital din holospațiul inimii.
  Djamal Mahmoud simte si reflecta liric miscarea duhului creator si manifest, mai ales când scrie despre iubire, cu empatia unui suflet generos, dar grav si deloc ipocrit. Din aceasta selectie matura, critica, înteleg ca are conturul destul de clar, al unui barbat al Muzelor, un cavaler al seductiei si un fin caligraf al starilor fundamentale umane. Dar mai ales al unui Poet cu o uriasa zestre a poeziei celei mari, arabe. Fuziunea cu literele noastre, cu artele si cultura noastra, pare a fi o alteori dintre cele mai fericite, originala, cu izbitor aer de noutate ca înnoire prin logosul poesis.
    Itinerariul acestei creatii este de fapt un drum lung catre Sine, o redescoperire prin sine, a conditiei umane. Registrul predilect este uneori fin ironist, alteori sceptic, dar cel mai constant unul serios, care cultiva cuvintele ca pe niste seminte. O carte este un seminar, iar monologul devine dialog si transfer al emotiei, al esteticii si un gest catarsic. Acesta este Djamal Mahmoud, care deja are cititori admiratori în România.
      n. n. Poetul a absolvit, înaimte de 1989, la Cluj Institutul de farmacologie. Am colaborat sub semnul empatiei culturale, și al ariergardei  publicîndu-l repetat în reviste românești și |Antologia  A treia Carte a întâlnirilor, 2009, Seria Corvina, tipărit la ASTRA Deva. Antologații au fost promovați între 1990- 2009, vezi colecția revistei Noua Provincia Corvina, accesibilă la Biblioteca Județeană Ovid |Densusian, din Deva.

     Antologia mai include  și scriitori de expresie română, unii din diaspore, Teresia Bolchiș Tătaru, Maria |Teresa Liuzzo, Mirela Roznoveanu, Monica Andreea Hondru,  Gabriela Melloni, Orazio Tonelli, Dana Opriș/Ruck, Diana Pavel Casese, Andrei Zanca, Maria Rosa Gelli, Magdalena Cscu Schlesak, Delma Cigarini, Sigismund Toduța,  Florentin Smarandache, Leonardo Saraceni, Maria Luiza Spazzianni,  Pavese, George Mirea, Enza |Conti, |Aura Piccioni, Ungaretti, Alda Fortini,  Boris Poplavski, Mirel Abramovici,  Eco, Michoux, Nicola Rampin, Mariana Zavati |Gardner, Romeo Niram, Luvcian Hetco.

       Cartea, aflată în bibliotecile unor autori și unele din lume, includea și autori din arealul geo- spiritual hunedorean de atunci: Felicia Miroiu, Angela Felicia Botez, Erika Erdoș, Ada Ionescu,

Ioan Evu, Ion Urda, Daniel |Lacatus, Oana Bimbirica, Constantin Stancu, Ladislau |Daradici, Torino Bocanici, Stefan |Nemecsek, Adrian Samson, Cornel Nistea, Ion Scorobete |Siminic, Gabriel Petric, Iv Martinovici, Richard W|agner, Paulina Popa, Romulus Vasile Ioan, Silvia Beldiman, Darie Pop, Nicolae Crepcia, Ovidiu Marius Hada, Anthonia Amatti, Ilona Kriza |Kun,  Carmen |Micu, Ion Popescu Bradiceni, Magda Kuhn…

Totalul antologaților: 230…

Eugen Evu - Păstorul de Stânci-Djamal MAHMOUD sans diacritice

Nu stiu cum suna în limba araba poezia lui Djamal Mahmoud, însa în expresie româneasca, este o poezie vibranta si impregnata de cultura poetica, cu enunturi filosofice, impregnate în text. Ceea ce transmite poetul într-un limbaj post- modernist, amintind de scoala Echinox-ului clujean si cu unele conexiuni la experimentele lirismului de dupa 2000 în România, este din adâncul stratificat în memoria culturala a Orientului, dar si din asimilarile celei de „ a doua patrii”, cum ar spune ciritcul Dieter Schlesak. Despre o astfel de „ patrie” în sensul umanitatii unitare, a vorbit si Nichita Stanescu, scriind ca „ patria lui e limba româna”... Djamal Mahmoud, ca toti poetii lumii de azi, îsi au patria în limba poetica, universala. Anticii latini scriau „ ubi patria, ubi bene”...Sirianul are patria siriana în simtirea sa, în revelatiile dimensiunii poetice a existentei, iar daca scrie si în limba de adoptie, este acesta un experiment folositor, benefic pentru ca a fi „contemporan cu fluturii, cu Dumnezeu”
asa cum splendid definea Lucian Blaga, este a fi în durata vietii tale, însa, prin rostirea poetica, în Timpul continuu, ca Memorie în devenire perpetua, al trecerii si Eternei Reîntoarceri. Nu e locul de a cita, ci a lasa cititorul sa primeasca. Este cartea pastoririi stâncilor , asadar a meditatiei pe Munte, a pastoririi gândurilor pe pajistile semantice...Violenta frusta a multor poeme, nu e altceva decât sinceritatea unui patos unic, în balansoarul dintre Eros si Thanatos. A diferentia entitatea poieion prin limba în care se exprima ea, unitar uman, cum scria Boges, deci ca o Entitate Unica ( de fapt), ar fi o eroare : româna lui Djamal suna mai frumos si elevat decât a multor poeti români! Stilistica lui Djamal Mahmoud contine si un suflu hieratic- psihedelic, oracular, premonitial. Ofranda poeziei este restituita familiei, el are cultul femei- mame, femeii- iubite, împreunarii ca act genezic, pe care în Orient înteleptii si teosofii o numeau „ covorul de carne al rugaciunii” Acest volum este unul alcatuit rotund, cu un ascutit simt auto-critic, si poate asprimea, acuitatea plasticizanta a poetului este cel mai relevant semn al unei trairi ce nu scade niciodata sub flacara alba a starii: de unde pregnanta terifianta a revelatiei, a profetismului în sens actual. Faptul ca poetul sirian editeaza în limba româna, pe care o simte si înfrumuseteaza, este o bucurie si un ales recital din holospațiul inimii.
  Djamal Mahmoud simte si reflecta liric miscarea duhului creator si manifest, mai ales când scrie despre iubire, cu empatia unui suflet generos, dar grav si deloc ipocrit. Din aceasta selectie matura, critica, înteleg ca are conturul destul de clar, al unui barbat al Muzelor, un cavaler al seductiei si un fin caligraf al starilor fundamentale umane. Dar mai ales al unui Poet cu o uriasa zestre a poeziei celei mari, arabe. Fuziunea cu literele noastre, cu artele si cultura noastra, pare a fi o alteori dintre cele mai fericite, originala, cu izbitor aer de noutate ca înnoire prin logosul poesis.
    Itinerariul acestei creatii este de fapt un drum lung catre Sine, o redescoperire prin sine, a conditiei umane. Registrul predilect este uneori fin ironist, alteori sceptic, dar cel mai constant unul serios, care cultiva cuvintele ca pe niste seminte. O carte este un seminar, iar monologul devine dialog si transfer al emotiei, al esteticii si un gest catarsic. Acesta este Djamal Mahmoud, care deja are cititori admiratori în România.
      n. n. Poetul a absolvit, înainte de 1989, la Cluj Institutul de farmacologie. Am colaborat sub semnul empatiei culturale, și al ariergardei  publicîndu-l repetat în reviste românești și |Antologia  A treia Carte a întâlnirilor, 2009, Seria Corvina, tipărit la ASTRA Deva. Antologații au fost promovați între 1990- 2009, vezi colecția revistei Noua Provincia Corvina, accesibilă la Biblioteca Județeană Ovid |Densusian, din Deva.

     Antologia mai include  și scriitori de expresie română, unii din diaspore, Teresia Bolchiș Tătaru, Maria |Teresa Liuzzo, Mirela Roznoveanu, Monica Andreea Hondru,  Gabriela Melloni, Orazio Tonelli, Dana Opriș/Ruck, Diana Pavel Casese, Andrei Zanca, Maria Rosa Gelli, Magdalena Cscu Schlesak, Delma Cigarini, Sigismund Toduța,  Florentin Smarandache, Leonardo Saraceni, Maria Luiza Spazzianni,  Pavese, George Mirea, Enza |Conti, |Aura Piccioni, Ungaretti, Alda Fortini,  Boris Poplavski, Mirel Abramovici,  Eco, Michoux, Nicola Rampin, Mariana Zavati |Gardner, Romeo Niram, Luvcian Hetco.

       Cartea, aflată în bibliotecile unor autori și unele din lume, includea și autori din arealul geo- spiritual hunedorean de atunci: Felicia Miroiu, Angela Felicia Botez, Erika Erdoș, Ada Ionescu,

Ioan Evu, Ion Urda, Daniel |Lacatus, Oana Bimbirica, Constantin Stancu, Ladislau |Daradici, Torino Bocanici, Stefan |Nemecsek, Adrian Samson, Cornel Nistea, Ion Scorobete |Siminic, Gabriel Petric, Iv Martinovici, Richard W|agner, Paulina Popa, Romulus Vasile Ioan, Silvia Beldiman, Darie Pop, Nicolae Crepcia, Ovidiu Marius Hada, Anthonia Amatti, Ilona Kriza |Kun,  Carmen |Micu, Ion Popescu Bradiceni, Magda Kuhn…

Totalul antologaților: 230…