Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate azi în România – de 20 lei –, creşterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice, şi un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creşteri medii de preţuri de cca 7-8% faţă de cele actuale.
Criza economică a redus drastic, cu 30-40%, piaţa de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România e printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele şcolare – cu puţine excepţii – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziţii. Creşterea unei taxe, şi aşa unice în UE, nu va face decât să reducă şi mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură.
Chiar şi pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menţionăm că în multe ţări preocupate de accesul cetăţenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).
Nu ştim în ce măsură creşterea taxei pentru cărţile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Ştim însă că primii afectaţi de scumpire vor fi elevii, studenţii şi toţi iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informaţie şi cultură – în măsura în care este un drept constituţional – va fi şi mai restricţionat. Solicităm, prin urmare, ca legiuitorul să reanalizeze implicaţiile unei asemenea legi şi să-şi asume consecinţele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărţilor va rămâne cel prevăzut de actualul proiect.
