Quantcast
Channel: Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
Viewing all articles
Browse latest Browse all 9029

Dominic Diamant: B I J U T E R I I N E P R E Ţ U I T E

$
0
0

 

                                        -recente stihuri a(i)urite-

           

                                            C U M E T R I T A

           

                                    Cumătra Moarte demumificată

                        S-a hotărât pe umăr să mă bată

                        Şi să mă-ntrebe cât mai stau pe-aicea

                        Că nu-i prea place cum fac eu cu pricea

                                    Simţind că-n vine sângele-mi îngheaţă

                        I-am spus că sunt şi eu un mort în viaţă

                        Şi n-ar fi cazul să mă urmărească

                        Dar ea, cu-nverşunarea-i femeiască

                        Mi-a zis că ori e laie, ori bălaie,

                        Ce tot o ameţesc ca porcu-n paie

                        Ori mă îndrept spre viaţa-adevărată

                        Ori plec cu dumneaei, s-o facem lată

                        Că-i cam de multişor de când aşteaptă

                        Iar lumea e cum e, oricum nedreaptă.

                                                            -xxx-

           

                                    UN TRAVESTI  DE ZILE MARI

           

                                    Poetul devenit un  bucătar

                        De-o magistrală suveranitate

                        Nu s-a diasporat, ca temerar, (în Kandahar)

                        Ci şi-a găsit un hobby în Cetate

                                    Acolo, inspirat patetizând

                        Despre bucătăria românească,

                        Îşi cuceri emulii, rând pe rând,

                        Şi acţiunile-au pornit să-i crească

                                    Slobozianul bucătar- poet

                        Ajuns un belfer pe moşia lui

                        Poate să cânte orice menuet

                        Căci n-are cum da samă nimănui

                                    Când fulgeră şi tună pe ecran

                        Precum un Zeus mult prea iritat

                        Realizezi că tipul nu în van

                        Până şi cu nea Marx s-a îmbătat.

                                                -xxx-

           

                                    C I U D A Ţ I I

           

                                    Cu boaşele crescând să vă pleznească

                        Parcă hormonii v-au înnebunit

                        Daţi iama prin bostana femeiască

                        S-o spargeţi şi apoi să-i daţi cu flit

                                    Nu vi-i ruşine, crailor priapici,

                        Să daţi năvală şi să vă-nfruptaţi

                        Cu cei mai dulci din pepenii vărateci

                        Vandalizaţi şi sparţi şi despicaţi ?

                                    Ciudaţilor, duceţi-vă la treabă,

                        Nu vă mai bizuiţi doar pe babaci

                        Iar când v-aţi plictisit de-atâta labă

                        Purtaţi-vă  ca nişte fii de daci !

                                                -xxx-

           

                                                Î N  C U M P Ă N Ă

           

                                    Cum stau crăcit pe două veacuri plate

                        De-atât răsfăţ şi confruntări barbare

                        Pot fi luat de-oricine pe la spate

                        Iar a mă plânge, pare o trădare

                                    Păi, când şi unde-aţi mai văzut o fiară

                        Atât de hrăpăreţ- dominatoare

                        Şi cu atât nebun tupeu să-i ceară

                        Celui de Sus atâta îndurare ?

                                    Privind în urmă, dorul mă sfâşie

                        După un rai pierdut pe totdeauna

                        Privind nainte, cu melancolie

                        M-apasă incredibila Fortuna

                                    Şi nu ştiu cum să fac să nu mai sufăr

                        De-acest seism ce-n două mă desparte

                        Doar din adânc răsare-un fir de nufăr

                        Decis să înflorească peste moarte.

                                                -xxx-

           

                                    D E S T I N  I M P L A C A B I L

           

                                    Mimoze-atât de sensibilizate

                        De-abraşa existenţă deşănţată

                        Poate aveţi şi voi ceva dreptate

                        Dar nu cât fericirea să vă bată

                                    În exprimarea frustă a naturii

                        Voi nu dispuneţi de-un regim aparte

                        Şi-n van vă daţi în petic, să mă-nfurii

                        Când duhu-mi sfânt seminţele-şi împarte

                                    Zadarnic vreţi să fiţi neprihănite

                        In mijlocul orgiilor nirvane

                        Căci legea mea nicicând nu va permite

                        Să fiţi şi să rămâneţi diafane

                                    Retrageţi-vă-n voi, făpturi bizare,

                        De câte ori primejdia vă fură

                        Dar gestul vostru nicio noimă n-are

                        Căci tot o s-o luaţi pe arătură.


Viewing all articles
Browse latest Browse all 9029

Latest Images

<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>