Protejază-mi visele naive
Toamnă dulce şi aurie,
Visele prin care te văd atât de bună
În această clipă târzie.
Prinde-mi în suflet un dor, de linişte scăldat,
Ce-şi caută un adăpost umil
Şi pentru a trăi în visul cel mai scump
Prinde-mi auzul în murmur de copil.
Clipele calme ce nu se mai întorc
Şi nu le voi mai simţi niciodată
Aranjază-mi-le în suflet duios,
Tu, vreme îngândurată…
Pentru zilele goale ale lumii
Opreşte frunza-n culoarea ei de-acum
Prin care zefirul trece în şoapte
Rămânând în al mirării parfum.
Milostiveşte-te şi lasă timpul
Să vâslească cu aripi de ceară,
Zeul-soare să-şi filtreze razele moi
Prin aerul ce mă-nconjoară..