Din strugurii culeşi,zobiţi în mână,
după ce boabele au fost alese
ilustrul conte,dup-o săptămână,
îşi trage-n sticle vinul care-i iese
Realizarea nu l-ar satisface
pe niciun băutor de meserie
dar contele e mulţumit,că-n pace-
-l va savura când versuri o să scrie
Şi nici nu mai contează, câtă vreme
şi-a irosit,zbătându-se să-l facă
ştiind că nu mai are a se teme
de-o viaţă gri,banală şi săracă
Atât de candid,contele exultă
satisfăcut de bahica-i ispravă
că freamătă în sfera lui ocultă
tot bibilind la cântece de slavă.