NU MI-E TOTUNA
(soţiei)
Când mă scol, de dimineaţă,
Supărat, sau, plin de viaţă,
Clar că nu îmi e totuna
De taci, sau vorbeşti întruna...
Când clachez, sau când fac faţă,
Când mă lasă, sau mă-nalţă,
Valul sorţii, nu-i totuna
De plângi, sau râzi ca nebuna...
De câştig, sau pierd mereu,
De sunt miel, sau de sunt leu,
De sunt calm, de-mi ies din fire,
Mergând pe gheaţa subţire,
De fac abuz de speranţă,
Din restanţă în restanţă,
Achitand vieţii factura,
Iarăşi, nu îmi e totuna...
Însă,de eşti lângă mine,
Dragă, la rău şi la bine,
Oricât m-ar lovi furtuna,
Să ştii că...îmi e totuna!
(Mihai Horga)
DIOGENE
(pamflet)
Grecule, măi Diogene,
Spune-câte damigene
Ai golit, cu vin de soi,
In a ta casă-butoi?
Ai petrecut, Diogene,
De-ai rămas fără izmene
Pe la zone erogene...
Cauţi, în amiaza mare,
Un OM! cu o lumânare.
Nu-l găsesti? Oftezi: Of, of!
Grec simpatic-filozof...