Quantcast
Channel: Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
Viewing all articles
Browse latest Browse all 9029

Ion PACHIA-TATOMIRESCU: UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ

$
0
0

 

Rodul unei impresionante, strălucite cercetări de peste şase decenii este solida şi de temelie lucrare, Monografia comunei Brădeşti, judeţul Dolj (2013)*, de Rodica Florescu şi Gheorghe Luţă.

 

Cercetarea monografică a început-o profesorul-istoric, Gh. Luţă, încă de la titularizarea-i la Şcoala Brădeşti, în toamna anului 1949, a continuat-o de unul singur, sistematic şi cu acribie, până în 1963, când, după angajarea la aceeaşi „şcoală de centru“ a fiicei sale, profesoara-filolog, Rodica Luţă (nume schimbat, fireşte, după căsătorie, în Florescu), îi primeşte „ajutorul de nădejde“, colaborarea, încât cercetarea complexă, interdisciplinară, se încheie în orizontul anului 1985, dar este „revăzută“ şi  „gata de tipar“, în ciuda vitregitoarelor vremi, abia în primăvara anului 2013.

 

Graţie doamnei prof. Rodica Florescu, graţie „încurajării“/ „sprijinului financiar“, îndeosebi, dinspre Primăria Brădeşti-Dolj, voluminosul manuscris „închinat“ «tuturor fiilor satului, oriunde se vor fi aflând ei astăzi», a fost tipărit în aprilie 2013, cartea fiind lansată la 1 Mai 2013, în „deschiderea“ tradiţionalei festivităţi a Zilelor Comunei Brădeşti, „lansare“/ „monografie“ pentru care, din păcate, „mass-mediaticii“/ „jurnaliştii“ craioveni prezenţi/ chemaţi la eveniment „n-au prea avut ochi“, deoarece, privirile, mai mult ca sigur, le-au fost „magnetizate“ şi „sinesteziate“ de stadionul cu gazon primitor până a devenit „aproape neîncăpător“, stadion pe care s-au montat / amenajat „hale“ pentru meseni şi estrade pentru maeştrii cântecului, buticuri cu ispititoare răcoritoare, corturi şi rotiserii/ grătare din care „se-nălţa-tornadă“ fumul către soare, către Domnul, de la zecile de mii de „bronzaţi mici foarte mari“, ori de la jarul şi de la „viţeii/ purceii-la-proţap“ rotiţi în sensul mişcării acelor de pendulă/ ceasornic şi tot mai rumeniţi – după exemplul cu viţelul haiducesc, „matrioşcizat“/ „matrioşic“ dat/ televizat antărţ de slobozianul Mircea Dinescu, chiar de la vestitul său Han/ Domeniu-de-Cetate (han/  domeniu nu neapărat „de reţete culinare de ultim răcnet românesc“, ci, sigur, de Poezie) de pe buza Dunării oltene –, încât nu numai „câinii lui Pavlov au salivat“ („condiţionat“ / „necondiţionat“, n-are importanţă), ci şi câinii („castraţi“/ „necastraţi“) din adăposturile special amenajate în Craiova/ Bănie, prin grija solomonică, vasilească şi a altor primari.

 

Revenind la cărţile noastre, subliniem că Monografia comunei Brădeşti... are în deschidere Cuvântul Primarului, din care reţinem şi pentru Distinsul Receptor (inclusiv cel ce lucrează în mass-media): «Sunt extrem de fericit că, începând de astăzi, avem şi o istorie scrisă a locului natal. [...] Lucrarea Monografia comunei Brădeşti reprezintă un act de recuperare definitorie pentru clădirea profilului economic, moral şi cultural al comunei noastre. Avem nevoie ca astfel de demersuri ştiinţifice să se reediteze, atât pentru generaţiile viitoare [...], cât şi pentru ca locuitorii satelor noastre să cunoască istoria, etnografia şi cultura comunei Brădeşti» (p. 5 sq.).

 

În Prefaţa semnată de conf. univ. dr., Constanţiu Dinulescu, istoric de la Universitatea din Craiova, se evidenţiază cu veridicitate şi profesionalism: „...Monografia comunei Brădeşti din judeţul Dolj îşi găseşte astăzi locul în panoplia contribuţiilor care întregesc un tablou necesar al istoriei noastre regionale şi naţionale. [...] Cunoscut ca apanaj al unor mari familii boiereşti oltene, Brădeştiul şi împrejurimile sale se regăsesc, firesc, în cele mai reprezentative lucrări ce privesc istoria, geografia şi spiritualitatea acestor locuri. Meritul autorilor este acela că au cercetat şi au adunat laolaltă preţioasele informaţii oferite de documentele vremii, le-au coroborat cu mărturii ale localnicilor şi au reconstituit istoria evolutivă a acestei localităţi. Sunt viu ilustrate graiul şi portul oamenilor locului, zestrea folclorică şi personalităţile reprezentative de-a lungul timpului, elemente definitorii ale unei identităţi locale bine conturate. Scrisă într-un limbaj accesibil, Monografia Brădeştilor se înscrie într-un val recuperator de identitate naţională, atât de necesar în zilele noastre.” (p. 7; a ni se îngădui o lămurire pentru admiratorii copertei şi pentru sintagma craioveanlui prefaţator, C. Dinulescu, foarte binevenită – supra – „portul oamenilor locului...”: în secţiunea Albumul generaţiilor, la pagina 298, a acestei monografii, Distinsul Receptor găseşte fotografia „în alb-negru“, nu „color“,  Echipa de dansuri [din] Brădeştii Bătrâni, din 1948, unde se vede clar că în portul brădiştenilor nu există „clop maramureşan“, ci căciulă dacică, ori pălărie – la lucru, vara, ţăranii purtau pălării de paie; mai mult ca sigur, la ediţia a doua, autorul frumoasei coperţi, Mihai Băileşteanu, va folosi chiar o fotografie-color cu vestiţi Căluşari din Brădeştii Bătrâni, în portul lor alutuanian > oltean, nu cu port maramureşean).

 

În Cuvântul introductiv, Rodica Florescu ne asigură că: „...Monografia comunei Brădeşti se constituie, după ani de căutări, într-o modestă încercare de restituire a trecutului, de readucere din negrura vremii a unor importante date despre naşterea şi dezvoltarea acestui spaţiu uman. [...] Din multitudinea informaţiilor, am reuşit selectarea celor de importanţă majoră. Astfel ne-am oprit la cetatea Abrad şi Castrul Roman, am evocat momente din istoria neamului, ca participarea la răscoala din 1907, am subliniat eroismul ţăranilor-ostaşi, căzuţi în bătăliile pentru cucerirea Independenţei, apoi în cele două războaie mondiale. Am zăbovit asupra familiei Brădescu nu întâmplător, ci dintr-un gest de recuperare a adevărului istoric, conturând rolul boierilor atât în comunitatea noastră, cât şi în vâltoarea luptelor naţionale. De un deosebit interes ni s-au părut vechile ctitorii, trei dintre bisericile satelor fiind declarate monumente de patrimoniu naţional. Aspectele demografice, etnografice, folclorice alcătuiesc ele însele o micromonografie [...]. Anexele, cuprinzând înscrisuri originale şi diferite transcrieri, vor da posibilitate cititorilor să ne verifice afirmaţiile şi să urmărească unele date care i-ar interesa cu precădere.” (p 9 sq.).

 

Materia din Monografia comunei Brădeşti (2013), de Rodica Florescu şi Gh. Luţă, se structurează judicios, „atotcuprinzător“, în patru „macrosecţiuni“ / „capitole“: I) Geografia comunei, II) Trepte în evoluţia istorică, III) Viaţa spirituală şi IV) Etnografie şi folclor. Li se adaugă absolut-necesarele  Anexe (pp. 197 – 258; între cele 56 de anexe ce nu ar fi „îngreunat“ prea tare cartea, de-ar fi fost trecute în cuprins, evidenţiem: anexa nr. 1, D. Berciu, «Arta traco-getică», Bucureşti, 1969, pp. 147 – 149, pagini în care-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădeşti, unde se fac preţioase referinţe, între altele, şi la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădeşti, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos şi Tatomireşti, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova – Filiaşi; anexele nr. 3 şi nr. 4 privesc atestările localităţilor Răcari şi Brădeşti [„prima atestare“, evident, dintre hrisoavele ce ni s-au transmis până în zilele noastre, căci toponimele respective îşi au etimonul în pelasgo[> valaho]-dacicele nume de plante, bradua > brad şi lax > rac, apelative atestate de documente scrise încă din orizonturile anilor 50 – 158 / 400 d. H.; v. Ion Pachia-Tatomirescu, Zalmoxianismul şi plantele medicinale, vol. I, Timişoara, Editura Aethicus, 1997, pp. 64 – 71 / pp. 160 – 163]; anexele nr. 11 / 12, C. D. Fortunescu, «Ctitoriile Brădeştilor...» / Marcel Romanescu, «Ceva despre Brădeşti...»; anexa nr. 20, Lista voluntarilor din plasa Jiului de Sus...; anexa nr. 29, Letopiseţul Cantacuzinesc...; anexa nr. 55, Date statistice privind comuna Brădeşti, la sfârşitul anului 1985, p. 245 sq.; şi anexa nr. 56, Absolvenţii şcolilor din Brădeşti cu studii medii şi superioare, pp. 247 – 258), foarte-interesantele „anexe“, fiind urmate de un Panoramic 1985 – 2013 (pp. 259 – 285), de o Schiţă [Hartă a] comunei Brădeşti (p. 286) şi de „corola alb-neagră“ de ierbar presat între file de „laptop-piseţe“, Albumul generaţiilor (pp. 287 – 310).

 

(I) Macrosecţiunea Geografia comunei cuprinde 11 capitole cu bogate informaţii ştiinţifice despre poziţia geografică („Matematic“, comuna Brădeşti «se află între meridianele 230 32’ şi 230 38’ longitudine estică şi între paralele 440 28’ şi 440 33’, latutudine nordică» – p. 13) şi limitele / hotarele comunei Brădeşti (1), despre relief, hidrografie şi soluri (2), despre climă (3), despre floră şi faună (4), despre aşezările omeneşti (5), despre demografie (6), despre sănătate (7), despre agricultura din comuna Brădeşti (8), despre industria locală şi petrolieră (9), despre transporturi, comunicaţii, poştă (10) şi despre comerţ / cooperaţia de producţie, desfacerea mărfurilor, Abrad Bank (11).

 

(II) Macrosecţiunea Trepte în evoluţia istorică are 10 capitole remarcabile despre descoperirile arheologice din aria comunală (1), despre atestarea documentară, numele satelor şi etimologia acestor toponime (2), despre neamul boierilor Brădeşti (3), despre satul Brădeşti în timpuri evmezice (4), despre organizarea administrativ-judecătorească (5), despre „aspecte reprezentative ale istoriei naţionale şi ale satului nostru; revoluţiile de la 1821 şi 1848; legea rurală din 1864“ (6), despre Războiul de Independenţă din  anii 1877 – 1878 şi alte evenimente (7), despre participarea locuitorilor comunei Brădeşti la răscoala ţărănească din 1907 (8), despre „jertfele războiului pentru întregirea neamului“ (9), despre al doilea război mondial, reforma agrară din 1945 (10).

 

Dacicul turn-locuinţă al Neamului Herculilor din Tatomireşti-Brădeşti, jud. Dolj – din cogaionica / sarmisegetusana reţea de apărare de pe râul Jiu; schiţă întru reconstituirea monumentului, făcută de arhitectul Iancu Atanasescu şi de istoricul Valeariu Grama (cf. Iancu Atanasescu, Valeriu Grama, Culele din Oltenia, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1974, p. 174 sq.); în vremurile evmezice turcimea imperial-invadatoare desemna aceste de temut şi aproape inexpugnabile turnuri-locuinţă prin cuvântul cula.

 

(III) Macrosecţiunea Viaţa spirituală surprinde în mare măsură arhitectura religioasă şi viaţa spirituală brădiştean-tatomireşteană, în două capitole despre Biserică – monumente istorice din Brădeşti (1) şi despre învăţământ/ şcoli, activitate culturală (2).

 

(IV) Macrosecţiunea Etnografie şi folclor „se cardinalizează“ în cele patru capitole despre elemente de habitat (1), despre tradiţii / obiceiuri (2), despre folclorul muzical / poetic (3) şi despre „particularităţi ale limbajului local“ (4).

 

Troiţa de la Fântâna lui Berbece din Tatomireştii de Jos, de la autostrada Filiaşi – Craiova (croită / sculptată în lemn de stejar, în orizontul anului 1900), aşa cum arăta  în 27 iunie 1985 („arhiva Pachia“).

 

Fiind recent „ieşită din comună“ – cum s-ar spune cu o favorită expresie a lui Marin Sorescu –, Monografia comunei Brădeşti, judeţul Dolj, de Rodica Florescu şi Gheorghe Luţă, lucrare interdisciplinară întocmită după toate rigorile ştiinţifice, conţinând o remarcabilă bogăţie de informaţii, de documente, de material iconografic etc., este gata să intre şi să ocupe un loc de frunte în marea competiţie a monografiilor de localităţi din România (competiţie ce trebuie să fie patronată de incoruptibile, competente şi adevărat-naţional-valahe Guverne, Academii, Ministere ale Culturii etc.). Lucrări ca Monografia comunei Brădeşti, judeţul Dolj, de Rodica Florescu şi Gheorghe Luţă, mai exact spus, monografiile tuturor localităţilor Valahimii Nord-Dunărene (şi, de ce nu, şi din Dacia Sud-Dunăreană, localităţi câte mai sunt şi astăzi cu „viaţă valahic-arhaică) ar putea permite realizarea imperioasă a unui complet Mare Dicţionar Geografic al Daciei Nord-Dunărene din România, Republica Moldova etc., evident, însumând – „revăzute şi augmentate“ – şi cele cinci neasemuite volume realizate în anii 1898, 1899, 1900, 1901 şi 1902, ale Marelui dicţionar geografic al României, de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu şi Grigore G. Tocilescu.

____________________

* Rodica Florescu, Gheorghe Luţă, Monografia comunei Brădeşti, judeţul Dolj, Craiova, Editura Autograf-MJM, 2013, p. 153 sq. (pagini B-5: 314; ISBN 978-606-8039-94-7). 


Viewing all articles
Browse latest Browse all 9029


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>