Am obosit, prieteni, îmi vine de-o plimbare,
Spre unde, nu ştiu unde, dar nu-s debusolat,
Că nici Lui Doamne, Doamne, n-am să îi cer iertare,
Ce bine e când singur mai poţi să fii plecat !
Iubirea-i arătare, te întâlneşti cu dracul,
Dar dacă-i drac femeia, să fie dracul gol !
Mă-mpiedic de ideea că-mbrăţişez copacul
Şi consfinţesc păcatul cu înc-un protocol.
Nu auziţi cum zbiară în organism organe ?
Că e un miting sumbru în capitala lor ?
În care-n loc de masă, te dai pe topogane
Şi la aterizare dai de-un wc-u cu clor…
Dacă n-ai vis erotic, rămân uscaţi chiloţii,
Că nu contează-amorul, adică o femeie,
Să-mi spună una numai, c-a refuzat mangoţii
Şi că-ntre deşte mari nu s-a aprins scânteie.
Preocupaţi-n toate, nimic nu mai gândim,
Păi, dacă suntem doamne, Crăciuni avem la masă,
M-am săturat, femeie şi nu ne mai iubim,
Că ai băgat Gerilă în fiecare casă.