Îngenuu
cuprins de emoţie
scapă o lacrimă
de bucurie pe gânduri,
Imbolduri prin semne surprinse
trecute prin cercul de lumină.
Columne de piatră să ridice,
cerul să-l sprijine
pe altare de rugă,
pentru suferinţa care purifică.
O smulge din om
în ziduri de mănăstire
durerea înflorind-o.