Comemorăm. Comemorăm mereu, frumos. Comemorăm..., eroii...., mereu, mereu comemorăm câte ceva...
Dacă nu mureau (sau erau omorâți) în lupte, în dueluri, în principii – sau prințipuri, mai erau eroi? Cine este de fapt eroul? Cel care a murit sau cel care a omorât – creând eroul, mortul...! Poate fi pusă aici stupida întrebare; Care dintre cei doi este mai important?
De sute de ori comemorăm, dar de învățat nu învățăm nimic.
În ultima mie de ani am avut conducători patrioți cam cât degetele de la două perechi de palme, restul..., javre, lichele, trădători, însă cei de-acum îi întrec pe toți.
Să rămânem la comemorări și sărbători. S-au înmulțit încât nu mai au loc în zilele nelucrătoare, trebuind sacrificate dintre acestea ca să le umplem cu sărbători și comemorări.
Și-apoi, de ce să muncim – (nici nu mai este unde), când hoțul ăl bătrân – statul român, fură, mai bine zis, jefuiește ... la blană!
Câte țări din lume ar fi suportat în frunte un Dej, un Ceaușescu, un Iliescu cu acoliții săi, Năstase, Geoană, Ponta, Zgonea, Tăriceanu cu toți trepădușii de pe lângă ei!?
Uite că poporul român îi suportă, îi alege și li se supune.
Nu m-aș mira să se ceară trecerea acestor morți în rândul sfinților. Pentru Mircea cel Bătrân nu se poate face acest lucru. De el și alții ca el nu se mai vorbește.
Amestecăm comemorările cu sărbătorile sfinte.
Câtă diferență între acestea!
Ca să pice bine în poze, îi vezi pe ateii comuniști cum se închină, ce ... elegant se închină, mai ales în fața camerelor video care-i preamăresc permanent în veșnicele campanii electorale umplute cu ... soboare.
Azi la Rm. Vâlcea, în frumosul meu oraș de sub sprânceana Coziei legendare, ”orașul domniei mele”, cum îi spunea Mircea cel Bătrân, avut loc o comemorare, o ceremonie menită să evoce amintirea eroilor revoluției…
Care revoluție, că a fost lovitură statală în bună regulă! S-a strâns lume multă, oficialități, dar și conducerea garnizoanei Rm. Vâlcea.
O ceremonie…., un fast. O femeie împărțea lumânări aprinse.
S-au rostit alocuțiuni, cuvântări, s-au depus coronae, soborul și-a făcut datoria.
”… Nu cerceta aceste legi
Caci esti nebun de le-ntelegi.
Din codru rupi o ramurea -
Ce-i pasa codrului de ea?
Ce-i pasa unei lumi intregi
De moartea ta?"
Caci esti nebun de le-ntelegi.
Din codru rupi o ramurea -
Ce-i pasa codrului de ea?
Ce-i pasa unei lumi intregi
De moartea ta?"
Îi pasă, maestre Coșbuc, îi pasă! Au fost omorâți oameni pentru un ideal și la ”cârmă” au trecut hoții care ne-au distrus.
Bine că mai … comemorăm!
Comemorăm morții, dar cu cei care i-au omorât ce facem, statule roman!?
Îi alegem ca să ne conducă, măi statule!
Am postat pe fcb. poze de la comemorarea vâlceană.