Dragostea e pace
Printre gene de mătase,
Se aşază lacrima...
Pleoape-s florile din glastre...
Ţin în palme dragostea.
În lumina din privire,
Se-odihneşte bucuria,
Iar în liniştea din fire,
Pacea şi-a găsit menirea.
Nu-i furtună să nu tacă
Înaintea dragostei...
Iar Cuvântul să prefacă
Valul într-o pajişte.
Pacea-n dragoste e cânt
E o clipă-nveşnicită
Ce aduce orişicând
Bucurie infinită.
Pacea e izbânda-n lume...
E un dar dumnezeiesc,
Ce-i primit în clipe grele,
Doar de cei care iubesc.
Cluj Napoca, 4 decembrie 2015
Mâna păcii
Mâna păcii m-a mângâiat
Pe fruntea plină de zile
Şi nopţi conturate în iertare.
Mi-a scris pe buze cuvinte
Pline de zare şi murmurul viu
Şi ninsoare de clipe în care
Ţăşnit-am în vii izvoare...
Înfăşuraţi în seninul cerului
Ochi priveau răsăritul...
Sărutau mâinile curcubeului,
Ce scria legământul.
De-atunci pacea cu dragostea
Sunt îmbrăţişate în inimă...
Iar cântul meu e plin de bucuria
Unui imn etern ce mă animă.
Cluj Napoca 4 decembrie 2015
Cristale de dor
Cristale de dor
Prinse-n colier...
Strălucesc în raze,
Peste fruntea zării
Când se adună norii,
Viaţa-i luminată...
Dragostea-i curată.
Soarele răsare
Şi prin vii izvoare
Se revarsă-n şoapte
Harul ca ninsoare...
Pacea e o floare
Ce a-mbobocit
În grădina vieţii
Celui ce-a iubit.
Iar la înflorire...
E gata de jertfire.
Dragostea e calea
Uitărilor de sine.
Cluj Napoca 6 decembrie 2015
Trăiesc minunile
Trăiesc minunile
Şi le scriu pe pleoapa ce veghează...
Mă podidesc chemările
Ca şi mângâierile
precum cânturile
Ori râurile versurilor
Ce curg din înaltul simţirilor...
Ce călător sunt...
De mi-am uitat sinele
Şi străjuiesc destinele
Şi lupt pentru cetatea
Zidită de dragoste?
Cluj Napoca 6 decembrie 2015