Una din atracţiile turistice ale Cehiei o constituie Castelul Konopiste situat la aproximativ 45 km. sud-est de Praga, într-o pădure fascinantă prin aspect, aer curat, exemplare fermecătoare de păsări şi animale.
De la locul de parcare se poate ajunge la el mergând pe jos sau cu un trenuleţ, în schimbul sumei de 40 de coroane, aproximativ 1,75 euro.
Istoria castelului a început înainte de anul 1300 când aici a fost construită o fortăreaţă de tip francez, constând dintr-o clădire rectangulară flancată de turnuri. În secolul al XVIII-lea clădirea a fost reconstruită în stil baroc şi la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a suferit modificări în stil gotic.
Un rol important în amenajarea castelului l-a avut prinţul moştenitor al Austriei, Franz Ferdinand d’Este, care prin asasinatul la care a fost supus la Sarajevo, în Serbia, în 1914 a constituit pretextul declanşării Primului Război Mondial.
Franz Ferdinand era şi nepotul ducelui Francisc al V-lea de Modena care l-a numit moştenitor şi i-a lăsat o impresionantă avere cu condiţia să îşi ia şi numele Este.
Cu o parte din banii obţinuţi Franz Ferdinad d’Este a cupărat Castelul Konopiste pe care l-a transformat în reşedinţă, reuşind să ofere peste timp o imagine a pasiunilor prinţului, a modului de viaţă, a relaţiilor de familie şi politice.
După cum se ştie, Ferdinand era pasionat de vânătoare, a vânat aproximativ 300.000 de animale. În castelul Konopiste sunt expuse aproximativ 4500 de trofee din care unele se află pe pereţii holurilor sau încadrează statuile din firide. Într-o vitrină sunt expuşi 3000 de dinţi de cerb.
În camerele castelului pot fi văzute obiecte care le-au aparţinut lui Ferdinand şi soţiei sale Sophia, o femeie frumoasă, inteligentă, dar care prin condiţie socială nu se ridica la rangul familiei de Habsburg. Din această cauză copiii lor nu aveau dreptul la tron, iar ea a suferit tot felul de umilinţe, la masă nu avea dreptul să stea lângă el, era nevoită să meargă în urma lui etc.
Curiozitatea şi privirea vizitatorilor pot fi impresionate de sobele de teracotă, plăcute ca formă şi culoare, ale căror uşi nu se aflau în cameră, ci pe hol, 2 cămine pentru încălzit, lustre masive din cristal de Boemia sau de Murano, dulapuri pictate, sertare pentru numismatică, vitrine care au aparţinut familiei, mobilă din perioada Renaşterii încrustată cu perle şi sidef, porţelanuri Meissen şi Delft etc.
Pe pereţi se află tabloul Sophiei, soţia lui Ferdinand, al Elisabetei, mama reginei Maria Tereza, al Mariei Tereza de Austria, al Mariei I a Portugaliei, al mătuşii d’Este, 2 goblenuri lucrate în nordul Franţei. De asemenea poate fi admirată stucatura simplă şi elegantă aplicată pe pereţi.
Pe unul din tavane sunt pictate perioadele zilei. În sala de mese scaunele aveau înălţimi diferite pentru ca atunci când se aşezau la masă să pară toţi de aceeaşi înălţime. Într-unul din paturile existente în castel se spune că a dormit împăratul Wilhelm al Germaniei. Castelul avea baie, lumină electrică şi lift.
Toţi cei pasionaţi de istorie, artă, cultură, pot găsi în Castelul Konopiste o sursă importantă de a-şi îmbogăţi cunostinţele, de a-şi satisface uimirea şi curiozitatea, de a respira aerul cu iz de vechime al castelului sau oxigenul verde al pădurii.