STRIVITOR
simt că mă duc şi
sper să mă duc – spre tărâmuri lunare: în
lumea mea – nimic nu se mai leagă – nimeni
nu-mi mai răspunde: nu mai
apar punţi între gând şi
ochi – între mâna rămasă în
aer – şi imaginea
uitată – de veacuri – în
luciul prăfuit al
oglinzii
...atât de ostenit – încât
nu mai încap în
cuvinte
tot mai neclar
aburos – apoi conteneşte până şi
fumul: când va veni să mă
ia – să ducă ceva – şi Ea – în
tărâmuri – teamă mi-e că descumpănită
dezamăgită cumplit va rămâne - în faţa
strivitorului vid din
odaie
***
S-A CAM TERMINAT
s-a cam terminat cu mine:
las' – o să vă fie bine!
...mâna-i tot mai slăbănoagă
mintea-mi paşte la stănoagă...
phii! – cât se va lumina
pe fereastră de-oi zbura!
bot în bot veţi lăcrima
când minciuna veţi umfla
veţi putea străbuni uita
veţi da binele-n vopsea:
cioara-ţi face-o porumbel
rege – orice jagardel...
n-oi mai scrie – n-oi crâcni:
singuri vă veţi osândi...
sus - tocmit ca secretar
nume-oi tot spăla sub jar
calendar cu calendar...
***
MÂNA-MI SE RISIPEŞTE
mâna-mi se risipeşte în nisip
tremură-n deşte ultimul miraj:
doar buruieni păroase înfirip
să aibă moartea oarece furaj...
pagini se-albesc din nou – uitând cuvânt
culori dezbin chiar din articulaţii:
din jurământ n-a mai rămas nici vânt
sub geam – strigoii-şi pregătesc oraţii...
tot ce-am strigat – declină în uitare
tot ce-am durut – e adormit sub glie:
lumini dispar – felie cu felie
căci roade rădăcini eclipsa mare...
...n-a mai rămas măcar de-o lumânare
să pot răzbi – din neguri – pe-o cărare...
***
CARNAVAL LA FINAL
carnaval la final:
ce-a fost bal – acum e
val...
beţivii se beţivesc de
dimineaţă: în toate chiuie o
minte creaţă
nu mai râvnesc – nici ispitesc
se stinge-n ochii-mi dorul de
firesc
e prea târziu să-mi mai clădesc
altare – gaura-n ceas e mare – tot mai
mare
strig după sfinţi – ca scos din
minţi: doi bani nu face
a geniului crispare
în craiul nou stârpesc orice
seminţi – planeţii-şi pun ciocul sub
aripă – cuminţi...
...când ai trecut şi
unde-ai dispărut? – păreai
zi bună – atât de
mare...
...întind pe dinţi – dor de
părinţi: din partea nevăzută-a lumii – câinii
urlă: vestesc
chemare...
***
LUMI MÂNTUITE...
mii noetice arce
de cristal: peste
toate – Dumnezeu
amiral