Valeriu DRUMEŞ
Cu Diogene
- sonet-
Nu îmi sunt drag, nu v-am iubit niciodată,
Pentru că aclătuim o speţă spurcată:
Ne pândim, ne şuntăm fără zăbavă,
Pentru nişte parai în plus, pentru fala gângavă;
Ne întindem capcane, ne înjunghiem pe la spate,
Pe munţi de cadavre trâmbiţăm victorii idioate;
Vorba deşartă ne e, nu ştim de mamă, de tată,
Din ciolan făcurăm măsură a toate.
A pomeni de blândeţe, de iertare,
-pasămite-i insultă...
Ordura, veninul, rabia în noi mai exultă.