UN POEM CÂNTAT ORICUI !
prea
sunt clopotele surde
şi ni-s clipele prea scurte!
prea
ne stingem - lumânare
într-un rost ce mereu doare!
prea
ne scuturăm aleanul
mult nevindecați tot anul
de nevolnice iubiri,
de vise trandafirii
curse-n palmele de miere
şi în gândurile - fiere !
prea
ne ducem pe apus
pe un mal ascuns, ascuns…
prea
ne cerem asfințitul
şi de toate mult iubitul !
prea
ne dăruim oricui
agățați în vârf de cui !
prea
dorim ca azi să frângem
şi în braţe să iar strângem
amintirea veşnic înger,
în iubirile ce... sânger’!
prea
ne mai dorim mereu
să fim amândoi doar EU !
prea
ne adunăm hai-hui
un poem cântat oricui !
nu ne-ascultă şi ne doare
o mirare stinsă-n zare !
prea
ne-ascundem între noi
des udaţi de triste ploi !
mult şi
prea
şi des…
si tot,
o iubire de norod,
care nici măcar
nu strigă
când se stinge pe-o ferigă
şi nici nu ne mai petrece
într-o noapte aşa rece,
când ne-adunăm în noi
îmbrăcați în mult noroi,
ce l-am strâns
fără să vrem
între amintiri ce gem
de atâta mult iubire
ce ne-a fost-a…
AMĂGIRE…
ne ucide clipa arsă,
la fel
lacrima ce varsă
mai încet
şi mai incet…
o iubire de poet
ce există-n fiecare
până cand…
lumina
moare…
GEM FRUNZE...
Gem frunzele toamnei
despletite pe alei…
Sângele doare trecând
dincolo de mine
în trupul tau
atât de aproape încât umbra lui
mă spală
de păcatul
de a te fi cunoscut.
Gândurile mele
te mângâie
în somn,
în somnul acela care nu mai vine,
care doar pleacă
mereu
şi mereu…
asemeni
vântului
care îmi umblă
prin amintirile
atât de goale
şi de fără de sens.
O uşă se trânteşte!
E uşa de la camera
sufletului tău! E goală!
Atât de goală
încât
aud doar ecoul
NECUVINTELOR tale
spuse mult prea târziu…
Întind mâna
să te ating
şi nu te mai găsesc…
Eşti atât de departe
că lutul se miră
că te-a născut
străin de mine
şi steaua ta căzătoare
a uitat
pentru ce te-ai rugat
când s-a stins acolo, pe cerul
drumurilor tale
pustiite de dor
şi speranta…
Buzele mele te caută –
parfum bolnav de mine –
în fiecare floare
pe care ai aşezat-o cu vorbele tale
la fereastra
iubirii mele adolescentine
sosită atât de târziu…
asemeni NECUVINTELOR tale.