Contopit cu Învierea
Contopit mi-e sufletul cu Tine
Domnul Vieţii ce ai Înviat!
Şi inima-mi de bucurie cântă,
Că-n ceruri Tu Eşti Împărat!
Mi-ai dat credinţa vie ca să sper
Şi aripi am să zbor spre infinit
Iar în iubirea Ta stau neclintit
Când ura mă apasă dinspre lume
Ce am să-Ţi dau de Ziua Învierii?
Căci toate de la Tine le-am primit!
Vi Îngenuncheat la tronul Tău
Tu viaţă-mi dai din Tine, din belşug.
Ascuns în Tine, în veşnicia Ta
Trăiesc aici cuprins în Viaţa Ta
Nu mă apasă timpul care trece…
M-am contopit cu Învierea Ta.
Cluj Napoca, 7 aprilie 2015
Eşti iubirea vieţii mele
Eşti iubirea vieţii mele!
Domnul meu, cel mai iubit!
Eşti salvarea care duce
Viaţa mea la infinit.
Eşti balsamul meu pe rană
Eşti mireasma mea de crini!
MAJESTATE, îţi dau slavă!
Tu eşti Prinţul meu divin!
Eşti misterul meu ce înscrie
Viaţa mea în Viaţa Ta
Şi cu versul şi prin cântu-mi
Aşteptând venirea Ta.
Tu eşti lacrima-mi ce curge
Pe obrazul meu brăzdat…
Eşti credincioşia care
Îmbrăţişată m-a salvat.
Tu-mi eşti Preot şi Păstor
Îmi Eşti şi Stăpân şi Domn.
Eşti destinul care face,
Traiul meu nemuritor.
Cluj Napoca, 25 martie 2015
Suflet omenesc, re-nvie!
Primăvara vine, tandru,
Cu mai multă duioşie
Are în privire soare şi a cerului solie:
Suflet românesc, re-nvie!
Are paşii cu verdeaţă
Şi miresme vii în pleoape
Are cântul veşniciei
Suflet românesc ce scrie
O baladă de iubire.
Are pacea sacră-n buze
Şi cu ea aduce muze
Şi izvoare vechi de ape
Cerul cu seninul dulce
Ce câmpia o dezmeardă
Zvon de bucurie aduce
Şi la viaţă ne îmbie:
Suflet omenesc, re-nvie!
Cluj Napoca, 25 martie 2015
Viaţa triumfă
Veşnicia păşeşte cu Lumina pe frunte ...
Se deschid morminte, re-nviază oameni..
Viaţa urcă cu o cruce-n spate,
Biruind complotul unei lumi rebele.
Pluteşte sacru bucuria Vieţii
Ce înveşmântează întreaga planetă.
Moartea abisală e zdrobită, învinsă
Dumnezeul Tare ne-a răscumpărat.
Omenirea toată are-n ceruri Tată!
Are Duhul care-n veci ne-a mângâiat.
Dorul şi candoarea se-mpletesc cu harul
Viaţa iar triumfă, nu lăsa prilejul!
Bucură-te suflet! Că şi tu eşti viu!
Şi îngenunchează înaintea Lui!
Cluj Napoca, 6 aprilie 2015
Bătălia
Ninge iar prin ramuri înflorite
Cu fulgi ce înălbesc din noi câmpia.
E bătălia dintre anotimpuri
Ce îşi plătesc doar soarelui simbria.
Vântul rece grabnic mai adie,
Prin florile cernite de zăpadă.
Ramuri înflorite parcă fac paradă
Şi primăvara are-n paşi o păpădie.
Zarea pare un câmp de bătălie
Între gheţarii ce-s topiţi în sol
Şi florile gingaşe ce se luptă
Alături de speranţele ce dor.
Nimic nu poate-nvinge gerul
Decât credinţa vie că un soare
Va încălzii cărările naturii
Şi primăvara va învinge iară.
E ca şi lupta ce se dă în viaţă,
Între credinţa vie şi o necredinţă,
Între dragoste şi ură, între bine şi rău
Între tine şi tine, Viaţă şi moarte
Iar Soarele e însuşi Dumnezeu!
Cluj Napoca, 6 aprilie 2015
Înflorire
Flori de privire îşi spulberă petalele
Peste pleoapele unei iasomii..
Lacrimile presărate
Pe fruntea primăverii...
Înfloresc o cunună.
Cluj Napoca, 6 aprilie 2015