Mi-e greu, mi-e greu, ni-i tare greu,
Că după-atâţia zeci de ani
Purtăm şi ducem în spinare
Jigodiile … şarlatani.
Nemernicii, antiromâni,
Se răsucesc precum sucala,
Mi-au vândut calul la fier vechi,
Calul, dar şi zăbala.
Prea mult în rană-au răsucit
Cuţitul spân şi rece.
Ne mint jigodiile-ntruna,
O, viaţa neagră, rece!
Ne mint, ne jefuiesc escrocii
Şi ne atacă-n haită,
După ce-i punem sus, nu văd,
Mulţimea cum se vaită.
Regurgitează doar minciuni,
De douazecisicinci de ani,
Doar în campanii-s «oameni buni»,
În rest, bandiţi, tirani.
Ce-aveţi cu noi scârbe barbare!
Ce rău, noi, v-am făcut!?
Aţi vândut ţara la fier vechi
Şi ne-aţi nenorocit!
Mi-aţi umplut ţara de someri,
Javre nenorocite!
In cap avem ziua de ieri,
Fugiţi de cele sfinte.
Ai dracului să fiţi de hoţi!
Spurcaţi, golani, lichele!
V-aţi aruncat cu toţii-n haită,
Pe gâtul ţării mele.
Alege-s-ar praful de voi,
Holtei, atei nenorociţi!
Derbedei, broaşte râioase!
În iad o să pieriţi!