Ion CRISTOFOR
PICTORIŢA LIANA SAXONE-HORODI
Datorită invitaţiei pe care mi-a făcut-o prozatorul G. Mosari, aveam să călătoresc o săptâmână în Ţara Sfântă, să mă bucur de ospitalitatea prietenilor mei scriitori din această ţară miraculoasă. Am văzut acolo multe lucruri şi locuri frumoase, dar poate că nimic nu se compară cu întâlnirea cu Ein Hodul lui Marcel Iancu. Pe la mijlocul săptămânii petrecute acolo, am fost predat, cu acte în regulă, de minunata familie Madeleine şi Sergiu Davidsohn (de la Haifa), în grija doamnei Liana Saxone-Horodi şi a domnului inginer Mirel Horodi. Împreună ne vom deplasa la Ein Hod, un pitoresc sat al artiştilor, unde reputata pictoriţă de origine română şi a deschis o amplă expoziţie. La Ein Hod funcţionează un fabulos muzeu Dada–Marcel Iancu. Casa în care a locuit marele arhitect şi pictor Marcel Iancu e situată în apropierea muzeului, pe care-l vizităm imediat după sosire. E un muzeu nu foarte mare, dar plin de surprize şi de prezenţe româneşti, căci posedă şi reproduceri după portretele pe care Marcel Iancu le a făcut scriitorilor români.
O încântare e şi expoziţia de maturitate a doamnei Liana Saxone-Horodi. Nu am numărat tablourile, dar e vorba de o expoziţie amplă, cu pânze de mari dimensiuni. Am fost pur şi simplu cucerit de lucrările acestei eleve a pictorului Rudolf Schweitzer Cumpăna. Liana Saxone Horodi se dovedeşte un excepţional pictor al peisajului arid al Israelului, al pietrei şi arborilor dramatic contorsionaţi. Citesc în aceste peisaje austere, viu colorate, pline de prospeţime, ceva esenţial, abia ghicit din destinul acestei fiinţe sensibile, în care intuiesc că e ascunsă o energie vulcanică. Sunt cucerit, deopotrivă, de înţelepciunea şi calmul domnului Mirel, soţul pictoriţei, aparent un caracter opus. Îl ştiam din câteva articole citite prin publicaţiile de limbă română pe care le am primit, din când în când, din Israel. Formează împreună o admirabilă pereche, artistul sensibil şi inginerul dovedind că uneori contrariile fac casă bună. La fel se întâmplă şi în pictura doamnei Liana Saxone Horodi, construită adeseori din contraste puternice, cu accente dramatice, expresioniste.
Din lumea colorată a marii artiste nu lipsesc nici câteva peisaje româneşti, pline de nostalgie. După cum, reţin privirea şi peisajele tipic arăbeşti, pline de culoare şi de pitoresc oriental. De un farmec aparte se bucură şi portretele pictoriţei, căreia îi place să pătrundă dincolo de aparenţele figurii umane, să scruteze psihologii şi caractere, portretizând adeseori oameni umili, situaţi la periferia societăţii şi a oraşelor. Îmi spun că ar fi necesară organizarea unei retrospective în România a acestui mare artist format aici, la noi, care şi-a desăvârşit arta în Israel.
La aniversarea a 50 de ani de activitate, eleva lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna se dovedeşte un mare, inepuizabil pictor, care s-a reinventat mereu. Unele tablouri prezintă o certă atracţie faţă de expesionişti, prin atitudinea de unificare a culorii cu forma, prin interacțiunea dinamică a planurilor de culoare. Dar aceasta e doar una din tendinţele picturii Lianei Saxone-Horodi, temele inspiraţiei ei fiind diverse şi divergente adeseori. Arta ei nu e lipsită de tentaţia abstractizării şi a decorativului, unele naturi statice fermecându-ne pur şi simplu.
Natura complexă a picturii sale derivă din constituţia dinamică a personalităţii Lianei Saxone-Horodi, care se simte în largul ei atât în cadrul unor interioare casnice, cât şi în peisajele extrem de dinamice şi spiritualizate ale Ţării Sfinte. Mi-au reţinut atenţia mai ales peisajele tipic israeliene, în care măslinul pare să se constituie ca simbol central al inspiraţiei sale, dar şi ca un motiv central al istoriei unui popor care a ştiut să supravieţuiască în cele mai vitrege condiţii. Impresionează căldura cu care pictoriţa îşi îmbrăţişează temele, indiferent că pictează o piaţă arăbească sau un colţ de gospodărie românească. Umană şi generoasă, sensibilitatea ei „face culorile să cânte”, spre a relua expresia lui Marcel Iancu. Indiscutabil, Liana Saxone-Horodi este unul din marii artişti plastici pe care muzeele româneşti trebuie, în sfârşit, să îl descopere în toată splendoarea artei sale.
----------------------------------------------
În fotografie: Liana Saxone-Horodi şi ing. Mirel Horodi, în faţa unuia din splendidele tablouri ale pictoriţei
Ion CRISTOFOR
Cluj-Napoca
noiembrie 2013